NU-MI GĂSESC LUMINA
Atunci când nu mai văd lumina, dar am ochii deschiși, nu înseamnă că nu văd bine, ci că ceva sau cineva mi-a blocat vederea către stele. De ce oare, accept acest lucru..?
Se poate din grija pentru alții ? Sau din obișnuință/compromis ? Oare de ce nu realizez că stau sub umbra unei siluete, care, tot ce poate face, este să îmi restricționeze peisajul și să mă împiedice a-mi găsi steaua norocoasă? Acea stea, care îmi este mie călăuzitoare și care mă ghidează prin lume!
Dragă cititorule… Doresc să îți transmit de aici un singur lucru! Și anume, acela de a-ți urma visul și de a nu te mai lăsa influențat de oamenii din jur și de întâmplări!
Da! Anumite conjuncturi te pot distrage de la visul tău, dar nu ar trebui să ți-l schimbe! Tu ce zici? Este, sau nu, o diferență..?
De cele mai multe ori, toți avem în noi un vis, o putere.. Acel ceva care ne place și care ne dă satisfacție. Acel lucru unic nouă în viață, care ne definește. Însă, dacă nu vezi această cale și rătăcești în umbră (iar aici umbra este orice abatere de la drumul tău), nu vei schimba nimic la viața ta..
Așadar, pentru a putea vedea drumul în viață, trebuie să privești mereu în sus și să nu scapi steaua ta din vedere. Pentru că ea e călăuzitoarea ta și singura care îți oferă un sens în viață!
Atunci când nu mai crezi că există o stea căzătoare pentru tine, amintește-ți că nu cerul e problema, ci obiectul dintre tine și cer! Să crezi și să-ți spui: „A coborât o stea și e a mea! „
Lumina noastră interioară și drumul spre succes sunt întotdeauna disponibile!
